Istoricul bijuteriilor

Mărimea şi strălucirea culorii le determinau valoarea, fiind adesea purtătoarele unor mesaje secrete sau a unor inscripţii magice.

În Renascentism, influenţele religioase şi politice ale timpului se regăsesc în formele şi modelele bijuteriilor realizate de maieştrii artizani. În design, se reflectă de asemenea atenţia acordată lumii clasice, prin reprezentarea unor figuri sau scene mitologice şi, în egală măsură, atenţia acordată medalioanelor portret. În secolele al XVII–lea şi al XVIII–lea, schimbările din modă introduc noi stiluri în bijuterii, astfel că podoabele păstrate de atunci se deosebesc prin accentul pus pe folosirea perlelor, a monturilor cu aur şi în general, a unor pietre preţioase care să pună în valoare frumuseţea diafană a doamnelor şi domnişoarelor.

Secolul al XIX–lea guvernat atât de idealism romantic, cât şi de pragmatism economic, prin schimbările industriale aflate la începuturi, s-a reflectat în modelele de bijuterii purtate. Astfel, dragostea şi prietenia au fost exprimate prin modele florale, iar reacţia la cuceririle lumii industrializate prin folosirea pietrelor preţioase cu tăietură cabochon, prin modele cu forme ondulate şi un design figurativ. În anii 1960, apariţia noilor tehnologii de prelucrare a materialelor de tip acrilic a dus la redefinirea graniţelor bijuteriilor.